In comun

Chiar si dupa geamurile prafuite, pe care se vad urme de fete unse, primesc o boaba de inspiratie. In spatele carosabilului unui autobuz, numit chiar 42, am debitat urmatoarele.


Programezi-urmezi-maresti pasul impotriva cronometrului.
Incadrezi-speri-rasufli usurat-promt la destinatie:
pasageri imbarcati-va-absurd... pe-o croaziera;
intrece orice ironie.
Ridici-apleci-culci pasul ingropi in perle de praf.
Ridic-apleci-culci privirea de la ten la ten la mana.
Zambet. Furie. Neutralitate- nimic.
In riduri de expresie.
Meditezi-analizezi gesturi-respiri
fire de necurat, mizerie-stranuti.
Inspiri-astepti-expiri inca o data
de zece ori-pe veci.
Astepti-primesti-refuzi priviri straine in mediu obligatoriu-
mediu de transport
in plan real-comun.

Eu

Un alt eu, dar eu-nu eu, tin sa precizez- s-a ivit a-si posta existenta pe micile ecrane ale ochilor turbati de mediocritate. Dar am trecut acest pas, si m-am avantat spre acest ecran al micii existente exagerate.
Bon jour!