Millenium

Adrenalina se resimte. Traiesc ,alaturi de Mikael Blomkvist, enigma vietii lui si cele mai palpitante momente virtuale din viata mea de pana acuma. Firele narative, bine definite unul de celalalt, fiecare cu caracterul lui puternic, dintr-o data fac sa se intample ce nu am crezut la inceput. Banuiam ca Lisbeth Salander, "tipa anorexica" -cum unii isi permit sa o numeasca, precum avocatul Dirch Frode, si nici macar echipa revistei Millenium , au de a face ceva unii cu altii, intr-o masura "decenta", limitata, daca o pot numi asa. Dar momentul in care in capul meu se infiripau toate, era limpede si pintre randuri ca toti au de-a face cu rezolvarea acestei enigme.
Lumina lampii mi-a fost tovaras foarte bun, aerul proaspat ma ajuta sa-mi limpezesc gandurile, sa nu pierd firul. Dar firul l-am tinut cat am putut de bine, incercand chiar sa-l ajut pe Kalle sa rezolve cazul.
Ajunsesem deja la pagina 450 cand actiunea parea sa-si sarbatoreasca momentul de glorie, iar eu nu mai percepeam dimensiunile din jurul meu. Cand m-am pierdut intr-un moment de sovaiala: si mi-am spus: este o trilogie, deci se poate ca doar in ultimele pagini ale partii a treia sa aflu adevarul, care 5 zile m-a tinut cu sufletul la gura. In acelasi timp era gandul trist, ca s-ar putea sa aflu chiar in aceasta prima parte adevarul. Din pacate, am lasat un pic la o parte cartea si mi-am dat seama ca am incredere, ca omul acesta sa-mi readuca curiozitatea la cea mai inalta culme chiar in ultimele pagini. Da, cazul s-a rezolvat.
In pagina 650 se simti atmosfera de ramas-bun.
Ultimele randuri au fost insa neasteptate.
Astept cu nerabdare partea a 2-a!