drum bun

Un sunet metalic, o coarda activa, infuziune in creier pentru detasare. Versuri slabe in rime, grele-n inteles; doar pentru mine nu. Stanga spre drapta, dreapta spre stanga: in centrul interiorului,ce zace in craniu: o noua lume. Infuziune in creirii naivi, infuziune obligatorie.
Tot ce ating e rece, tot ce vad e obosit, tot ceea ce ating raceste, nimeni nu mai vede de geamul aburit. Valiza de sperante s-a spart in benzinaria de motorina diluata; tot ce-a mai ramas: gaze naturale.
In fine, pentru a nu popula prea tare spatiile intre randuri, v-o zic pe sleau: cu ultimii Lei, pe care i-am gasit intr-o pereche de pantaloni a surorii mele-just, voi plati biletul pentru imbarcarea in vaporul infect de la autogara. Langa placuta semnata de insusi printul si stapanitorul colacului de aur- a volanului cu piele extra-fina, e asezata ordonat placuta cu traseul Dezastru-Fericire.

"Asteptati! Si eu urc aici!"

Cand uit, e o idee ce se joaca de-a v-ati-ascunselea-n adancul meu.

FAIL!

Titlu? Nu are nevoie.

e un text fara titlu.
si da, stiu, nu am scris de un car de ani. oricum nu scriu eu cine stie ce, dar scriu, ca orice om alfabet.
deci, da, dupa o lunga pauza- un text fara titlu. la fel cum e un text fara majuscule. da, semne de punctuatie pun, nu sunt asa de nepoliticoasa. in schimb, in seara aceasta, nu-mi arde de majuscule. totusi, de ce atatea majuscule? sa dam unor cuvinte mai multa importanta decat altora. eu azi sunt andrea- ca o andrea. iar restul e restul -scris tot fara majuscula.
m-am hotarat: nu mai vreau majuscule. in schimb, vreau sa schimb eu orice lucru intr-o majuscula; de ex: sa fac dintr-un tantar un armasar! saaau... -ah, nu mai stiu zicale de genul- asta ar fi fabulos! si toata lumea cu un ranjet idiot pe fata sa-mi spuna ca e ireal. sa va spun un secret: e majuscula mea, si e cea mai importanta, ptr ca e majuscula, si eu am vrut ca ea sa fie asa. argument slabut, stiu, dar e major!
acuma sunt doar o andrea, cu care poti impleti multe ganduri aiurite.
acuma sunt o andrea, cu care nu te poti impunge.
iar maine trebuie sa mi se atribuie iarasi acelasi nume banal de -Andrea.

vine ea, seara!

din Vis-in-Vis

Incep sa termin,
Sau inca n-am sfarsit.
Incep sa tremur,
Iar litere-au tacut.
Creionul s-a asezat
Ordonat
In pat.
Cuvinte debusolate umbla
Prin cap
In pat.
Mai bine-i dau o ultima-ncercare
-acum,
Mai bine-ncerc din rasputeri-acum!
Mai bine sfarsesc
Mai bine inceputul,
Mai bine maine,
Mai bine ma culc.
Mai bine visez
Ca finisez
Ce mi-am propus
Inainte sa adorm in vis.

Ropot de ploaie

Ropot de ploaie

Atomi minuscule, stapani ai solului
Sunt gazduiti, cutreierati, avantati
Spre pasul greu al omului, in sus,
Spre vesminte, piele neteda, curata, respiratie.
Demoni invizibili patrund fara nestire
Spre gurile de aerisire, confruntand
Picuri grele de ploaie seaca,
Vorbe grele- nori lugubri
Si un sistem de aparare.
Pori de praf ajung s-atinga
nasul fin;
Pleoapele umede revin
la somn
Capul melancholic se culca usor.
Ceata murdara se prelinge spre sol,
Picaturile se raresc,
griul se coloreaza
Iar o
raza
De soare.

Ce e?

m-a strigat. ce era sa vad afara...?
am ramasa incremenita.
vantul parca ma sufla din loc, dar privirea spre acel val agitat al norului nu mi-a dat voie sa ma misc un milimetru.
i-am multumit